Cuando las horas de gimnasio no pueden con los ‘michelines’

  • Se trata de un estudio de la UPV/EHU realizado entre 224 adolescentes
  • Deduce que el ejercicio físico no contrarresta el exceso de grasa de una dieta

El Mundo / Vasco Press

gymUn estudiorealizado por la UPV/EHU confirma que realizar mucho ejercicio físico no sirve para compensar el exceso de porcentaje de grasa de una dieta, incluso cuando esta supone el aporte calórico diario recomendado.

«Hasta ahora se pensaba que aun teniendo una dieta desequilibrada, si hacías mucho ejercicio físico, lo compensabas de alguna manera. En este estudio, hemos comprobado que eso no es así», ha explicado la doctora en Biología y profesora titular de Nutrición y Bromatología en la Facultad de Farmacia de la UPV/EHU Idoia Labayen.

El estudio, publicado en la prestigiosa revistaClinical Nutrition y que forma parte del estudio HELENA, financiado por la Comisión Europea, ha tenido como objetivo estudiar qué papel ejerce el componente lipídico, es decir, la grasa de la dieta, en la acumulación de grasa abdominal en los adolescentes.

La investigadora afirma que la acumulación de grasa en el abdomen «es la más perjudicial para la salud ya que incrementa el riesgo de padecer problemas cardiovasculares, diabetes mellitus, hipertensión arterial e hipercolesterolemia».

Sin embargo, hasta ahora no había trabajos previos que examinaran el papel de la composición de la dieta en el exceso de grasa abdominal en una etapa tan crítica del desarrollo como la adolescencia. «Los adolescentes son un grupo de riesgo en cuanto a estilos de vida se refiere, ya que empiezan a tomar sus propias decisiones con lo que quieren o no quieren comer, y viven también una etapa en la cual muchos de ellos dejan de hacer deporte», ha señalado Labayen.

Para estudiar estos objetivos trabajaron con una muestra de 224 adolescentes que participaron en el estudio HELENA, de un total de más de 3.500, en los cuales se midió con precisión la grasa abdominal mediante absorciometría dual de rayos X, además de los hábitos dietéticos y la actividad física.

Anteriormente, algunos investigadores habían propuesto que las dietas con elevado contenido graso podían incrementar el riesgo de obesidad, incluso sin aumentar el aporte calórico total.

Es decir, que independientemente de las calorías totales consumidas, un exceso de grasa en la dieta puede dar lugar a un mayor porcentaje de grasa corporal. Los resultados de este estudio confirman dicha hipótesis y demuestran que el porcentaje de grasa de la dieta se asocia significativamente con un aumento de adiposidad abdominal y que, además, esta relación es independiente de los niveles de actividad física que realizan los adolescentes.

«A pesar de que normalmente la actividad física es un factor de prevención, en este caso en particular, no consigue contrarrestarlo», señala la investigadora de la UPV/EHU. Por lo tanto, «estos resultados apuntan al aporte graso de la dieta como un factor clave de riesgo de adiposidad abdominal en los adolescentes e independiente de la actividad física», subraya Labayen.

IMEO en Radio Nacional de Rumania

Peste un sfert dintre copiii spanioli sunt obezi

 Adăugat: 12 Noiembrie 2010
Autor: Annamaria Damian, Madrid
Fuente: Radio Nacional de Rumania

Cazurile de copii supraponderali sunt tot mai frecvente în Spania, ţară aflată între primele locuri în Europa, în topul ţărilor cu cei mai mulţi copii obezi.
Amenzi usturătoare pentru neplata rovinietei «Bilete duble» pentru obezi
Lipsa de încredere duce la obezitate

28 % din populaţia Spaniei cu vârste între 2 şi 17 ani este supraponderală sau obeză, potrivit Ministerului Sănătăţii de la Madrid.

Cazurile de copii obezi sunt tot mai frecvente în Spania, ţară aflată între primele locuri în Europa, în topul ţărilor cu cei mai mulţi copii obezi, împreună cu Malta, Italia şi Grecia.

Potrivit specialiştilor Institutului Medical European al Obezităţii din Madrid (IMEO), părinţii au cea mai mare responsabilitate în acest sens, începând cu alimentaţia incorectă, care necesită schimbări.

Prăjiturile şi dulciurile cumpărate din magazin, prăjelile, chipsurile, jeleurile de astăzi mâncate în loc de mâncare vor fi mâine un obicei alimentar, foarte greu de anulat sau de schimbat şi cu urmări negative pentru sănătate, afirmă Lucía Velilla Vico, specialist în probleme de alimentaţie pentru copii.

Reeducarea este fundamentală, spune ea, astfel că pentru ca un copil să crească sănătos, din meniul său zilnic nu trebuie să lipsească: fructe, legume, pâine, orez, paste, lactate, peşte, carne şi grăsimi sănătoase ca uleiul de măsline sau fructele uscate (nuci, migdale, cajou etc.).

Specialiştii subliniază că trebuie să explicăm copiilor de ce e important să mănânce sănătos şi de ce anumite alimente trebuie mâncate zilnic şi altele doar ocazional. Cei mai mulţi copii de vârstă şcolară au nevoie de 1.600 – 2.200 calorii pe zi: 55%  din energie trebuie să provină din hidrocarburi, 25% din grăsimi şi 25 %  din proteine. În plus, organismul are nevoie de fibre, colesterol şi sare.

Medicii nutriţionişti folosesc în procesul de reeducare a familiilor o piramidă a alimentelor care este un bun exemplu şi pentru ca micuţii să îşi aducă aminte de toate alimentele sănătoase.

De altfel, în şcoală, şi chiar în grădiniţ ă, copiii sunt învăţaţi să cunoască importanţ a fiecărui aliment. În acelaşi timp, părinţii sunt sfătuiţi ca în loc de corn cu ciocolată să le pună în ghiozdan ori un fruct (alimentează mai mult, în ciuda numărului mic de calorii), ori un iaurt, ori un sandwich făcut în casă.

Cu toate acestea, părinţii sunt cei care au nevoie de informaţii în permanenţă pentru alimentaţia copiilor lor. Din cauza lipsei de timp, a comodităţii sau pur şi simplu pentru că aşa vrea copilul, fructul este înlocuit cu un suc la cutie (plin de zahăr şi conservanţi) sau cu cereale cu lapte în cantităţi prea mari.

Pentru a uşura modul de alimentaţie, meniul şcolar al copiilor care mănâncă la prânz în colegiu, este comunicat părinţilor cu detalii: pe zile şi cu aportul caloric al fiecărei mese. În plus, în anumite cazuri, meniul de prânz este însoţit de idei pentru cina de acasă, astfel încât să fie respectată piramida alimentară.

Specialiştii insistă şi în practicarea unui sport, de preferinţă unul care să le facă plăcere copiilor, pentru a limita sedentarismul. De patru ori pe săptămână, spun medicii, iar zilele în care copii se joacă la calculator, nintendo, wii, playstation sau se uită la televizor să fie reduse la două.

Părinţii copiilor obezi trebuie să ştie că nu există o durată fixă pentru tratament, spune Lucia Vico.

Ea mărturiseşte că numărul de consultaţii a crescut cu 30% în ultimele patru luni.

Tratamentul depinde de multi factori, între care  cauza bolii: endocrinologică, regim alimentar hipercaloric sau predispoziţ ie genetică. În 95 la sută din cazuri, cel mai bun tratament este o educaţ ie alimentară corectă.

10 sfaturi pentru părinţi din partea IMEO

1. Asiguraţi-vă că din dieta zilnică a copilului nu lipsesc 5 porţii de fructe şi legume.

2. Obligatorii, la toate mesele, mai puţ in la cină, sunt şi cele 4 porţ ii de carbohidraţ i: cereale, pâine, paste şi orez.

3. Să nu lipsească din meniu cele două porţ ii de proteine: peşte, ouă, carne, lactate.

4. Două porţii de grăsimi sănătoase pe zi:  fructe uscate, ulei de măsline, de preferat la mic dejun sau la cină.

5. Cinci mese pe zi: mic-dejun, prânz şi cină plus două gustări, dimineaţ a şi după-amiaza.

6. Nu cedaţi la rugaminţi pentru chipsuri şi cornuri cu ciocolată etc. Sunt produse industriale, pline de zahăr şi grăsimi. Sucurile cu acid intră în aceeaşi categorie.

7. Copiii trebuie să bea cel puţin un litru de apă pe zi.

8. Învăţaţi copiii să mănânce cantăţ i corecte de mâncare, atât acasă, cât şi în alte părţi.

9. Stimulaţi practicarea sportului şi activităţ ile de grup. Mai puţine jocuri video, calculator şi TV. Alegeţi activitatea sportivă cea mai potrivită pentru copii.

10. Nu folosiţi niciodată alimentele ca premiu sau pedeapsă, pentru că vor asocia dulciurile cu “bun”şi fructele şi legumele cu “rău”.

Alte date de interes:

– în Spania, 7% din bugetul Ministerului Sănătăţii revine programelor contra obezităţii.

–  14% din adulţi sunt obezi, 40% sunt supraponderali, iar cele mai afectate sunt femeile